A NEW IMAGE OF VIOLENCE AGAINST CHILDREN – BULLYING TYPE BEHAVIOR

Gabriela IRIMESCU

Abstract


Recently introduced in our specialty literature, bullying behavior is analyzed and studied in relation to other terms of the violence area. Given the institutional type of manifesting: schools, day care centers, educational centers, workplace, etc. but the magnifying glass under which it was viewed and analyzed in this article was that ecosystem perspective. So the focus felt on understanding the phenomenon of atomic perspective and in terms of understanding the more general models. The atomic model is restricted to certain risk factors related to the victim (e.g., age, gender, disability, type of temperament, etc.), aggressor (low empathy, low self-esteem, aggressive pattern, etc.) or observer (low self-esteem, empathy, low overloading the role and status, mentality, education level, etc.) and the relationship among these factors, while more general theoretical models approach the complex risk factors involved in relational factors (control difficulties, difficulties in the exercise of power, pathological triangulation, etc.), social those (poverty, social isolation, lack of enforcement, social stress, etc.), cultural ones (belonging to a religion, an ethnic group, negative publicity, cultural acceptance of violence etc.). The two types of explanatory models are not mutually exclusive, but complement each other in contributing to understanding the phenomenon. Remembering risk factors without mentioning and protective factors too is to forget the other side of the coin. In the absence of risk factors, protective factors have no impact. Intensity of a factor, as the interaction with other factors can cause, in some cases, the quality of risk or protective.

Résumé


Récemment introduit dans notre littérature spécialisée, le comportement de l'intimidation est analysé et étudié en relation avec d'autres termes de la zone de la violence. Étant donné le type de manifestation institutionnelle: les écoles, les centres de soins de jour, les centres éducatifs, lieu de travail, etc. loupe sous lequel il a été vu et analysé dans cet article est la perspective de l'écosystème. Donc, l'accent a été mis sur la compréhension du phénomène de la perspective atomique et la compréhension des termes utilisés sur plus général. Le modèle atomique est limité à certains facteurs de risque liés à la victime (par exemple, l'âge, le sexe, le handicap, le type de tempérament, etc.), agresseur (faible empathie, faible estime de soi, modèle agressif, etc.) ou d'observateur (faible estime de soi, l'empathie, la faible surcharge du rôle et du statut, la mentalité, le niveau d'éducation, etc.) et à la relation entre ces facteurs, alors que plus de modèles théoriques généraux abordent les facteurs complexes de risque impliqués dans des facteurs relationnels (difficultés de contrôle, des difficultés dans l'exercice du pouvoir, triangulation pathologique, etc.), sociaux (pauvreté, isolement social, le manque d'application, le stress social, etc.), culturels (appartenance à une religion, un groupe ethnique, la publicité négative, l'acceptation culturelle de la violence, etc.). Les deux types de modèles explicatifs ne sont pas mutuellement exclusives, mais complémentaires contribuant à la compréhension du phénomène. Indiquer les facteurs de risque sans les facteurs de protection est d'oublier l'autre côté de la médaille. En l'absence de facteurs de risque, les facteurs de protection n’ont aucun impact. L'intensité d'un facteur, comme l'interaction avec d'autres facteurs peuvent provoquer, dans certains cas, la qualité du facteur de risque ou de protection.

Rezumat


Relativ recent introdus în literatura noastră de specialitate, bullyingul, este un com-portament analizat și studiat în relație cu alți termeni din sfera violenței. Având cadrul de manifestare de tip instituțional: mediul școlar, centre de îngrijire, centre educaționale, locul de muncă, etc. lupa sub care a fost privit și analizat în acest articol a fost cea a perspectivei ecosistemice. Accentul a căzut atât pe înțelegerea fenomenului din perspectivă atomară cât și pe înțelegerea lui din prisma modelelor de mai mare generalitate. Modelul atomar se restrânge la anumiţi factori de risc ce ţin de victimă (de exemplu, vârsta, sexul, prezenţa unui handicap, tipul de temperament etc.), agresor (empatie scăzută, stimă de sine scăzută, pattern agresiv etc.) sau observator (stimă de sine scăzută, empatie scăzută, suprasolicitare de rol şi status, mentalitate, nivel educaţional etc.) şi la relaţia dintre aceşti factori, în timp ce modelele teoretice de mai mare generalitate, abordează complexul factorilor de risc implicaţi în factori relaţionali (dificultăţi de control, dificultăţi de exercitare a puterii, triangulare patologică etc.), sociali (pauperitate, izolare socială, lipsa sancţiunilor, stres social etc.), culturali (apartenenţa la o religie, la un grup etnic, mediatizarea negativă, acceptarea culturală a violenţei etc). Cele două tipuri de modele explicative nu se exclud, ci se completează reciproc contribuind la înţelegerea fenomenului A aminti factorii de risc fără a aminti şi factorii protectivi este a uita cealaltă faţă a monedei. În absenţa factorilor de risc, factorii de protecţie nu au nici un impact. Intensitate unui factor, ca şi modul de interacţiune cu alţi factori pot determina, în anumite cazuri, calitatea de factor de risc sau de protecţie.

Keywords


bullying type behavior, aggression, risk factors, protective factors.

Mots-clés


comportement de type intimidation, l'agression, facteurs de risque, facteurs de protection.

Cuvinte cheie


comportament de tip bullying, agresiune, factori de risc, factori protectivi.

Full Text:

Full Text: PDF

References


Academia Română, Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan” (1998). Dicţionar Expli­cativ al Limbii Române (DEX), ediţia a II-a. Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti.

Beldean-Galea, I.E and Jurcău, N. (2010). Studiul calităţilor psihometrice ale unui chestionar de evaluare a fenomenului “bullying” la elevi.Romanian Journal of Applied Psychology, 12(1), 15-20

Chirilă, T. (2013). Eficiența mecanismelor de coping în cazul bullying-ului la locul de muncă. PhD Thesis, “Alexandru Ioan Cuza” University, Faculty of Psychology and Educational Sciences.

Curelaru, M., Iacob, I. and Abălașei, B. (2009). School bullying: definition, characteristics, and intervention strategies. Revista de Cercetare și Intervenție Socială, 26, 7-29.

Elamé, E. (2013). Discriminatory Bullying. A new Intercultural Challenge. Springer-Verlang, Italy.

Filipeanu (Șandru), I. (2012). Fenomenul “bullying” la adolescenți. Abstract of PhD thesis, University of Bucharest, Faculty of Psychology.

Hooper, M. L., L'Abate, L., Sweeney, L.G., Gianesini, G. and Jankowski, P.J. (2014). Models of Psychopathology. Generational Processes and Relational Roles, Springer, Italy.

http://www.parintibuni.ro/index.php/Psihoeducatie/strategii-validate-stiitific-de-preventie-a-fenomenului-de-bullying-in-scoala.html

Huluba-Grigore, A.N. (2014). Forme actuale de violență în contextual educational – o analiză multinivelară. PhD Thesis, “Alexandru Ioan Cuza” University, Faculty of Psychology and Educational Sciences.

Ionescu, Ş. (1999). Intervenţia în Situaţii de Abuz şi Neglijare a Copilului, lecture in the International Seminar Abused Child, West University of Timisoara.

Ionescu, Ş. (coord.), (2001). Copilul maltratat, Evaluare, prevenire şi intervenţie, Editura Fundaţia Internaţională pentru Copil şi Familie, Bucureşti.

Ionescu, Ş., Jacquet, M.M. and Lhote, C. (2003). Mecanismele de apărare. Teorie şi aspecte clinice, Editura Polirom, Iaşi.

Irimescu, G. (2002). Abuzul asupra copilului. Forme de intervenţie socială. In Miftode, V. (Ed.). Populaţii vulnerabile şi fenomene de auto-marginalizare. Strategii de inter­venţie şi efecte perverse, Editura Lumen, Iași.

Irimescu, G. (2006). Protecţia socială a copilului abuzat. Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

LAROUSSE (2006). Marele dicţionar al Psihologiei, Editura Trei, Bucureşti.

Lazăr, T. (2012). What comes after bullying?. Today’s Children, Tomorrow’s Parents, 33-34.

Legea 272/ 2004, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată în 2014 în Monitorul Oficial, Partea I nr. 159 din 5 martie 2014.

O´Moore, M. and Seigne, E. and McGuire, L. and Smith, M. (1998). Victims of workplace bullying in Ireland, Irish Journal of Psychology, 19, 345-357.

Oliver, R. and Neal, O.I. (1994). Family issues and interventions in bully and victim relationships. School Counselor, 41(3), 199-202.

Olweus, D. (1996). The Revised Olweus Bully/Victim Questionnaire. Mimeo, Bergen, Norway: Research Center for Health Promotion, University of Bergen.

Pepler, D.J., Craig, W.M., Connolly, J.A., Yuile, A., McMaster, L. and Jiang, D. (2006). A developmental perspective on bullying. Aggressive Behavior, 32, 376-384.

Petrică, I. (2014). Strategii validate științific de reducere a fenomenului de bullying în școală. Organizația Salvați Copiii.

Renda, J., Vassallo, S. and Edwards, B. (2011). Bullying in early adolescence and its associationwith anti-social behavior, criminalityand violence 6 and 10 years later. CriminalBehavior and Mental Health, 21, 117-127.

Salmivalli, C., Lagerspetz, K., Björkqvist, K., Österman K. and Kaukiainen, A. (1996). Bullying as a Group Process: Participant Roles and Their Relations to Social Status Within the Group. Aggressive Behavior, 22(1), 1-15.

Smith, P.K., Cowie H., Olfsson R.F. and Liefooghe, P.D. (2002). Definition of bullying: A comparison of terms used, and age and gender differences, in a fourteen-country international comparison. Child Development, 73(4), 1119-1133.

Smith, P.K. and Sharp, S. (2002). School bullying. Insights and perspectives. Routlege, London, N.Y.

Tomița, M. (ed.) (2013). Diagnoza fenomenului de bullying la nivelul școlilor din județul Timiș. Editura ProUniversitaria, București.

Van der Wal, M.F. and de Wit, C.A.M. and Remy, A. (2003). Harassing, psychosocial health among young victims and offenders of direct and indirect bullying. Pediatrics, 111(6), 1312-1317.

Wesley, Mission (2009). The Wesley Report, Give kids a chance:No-one deserves tobe left aut, [online] https://www.wesleymission.org.au/home/our-words/the-wesley-report/give-kids-a-chance-no-one-deserves-to-be-left-out/


Refbacks

  • There are currently no refbacks.